Scurt Istoric

BENDIS – Din simbol al frumusetii in mitologia traca, o sursa de inspiratie pentru iubitorii de frumos din zilele noastre.

Divinitatea suprema barbateasca a geto-dacilor, Gebeleizis, cunoscut mai tarziu la tracii sub-Dunareni sub numele, probabil grecizat, de Zbelsurdos, are o replica feminina, si anume pe marea Zeita BENDIS. Reprezentarile vechi, descoperite in ultima vreme, ne-o infatiseaza sub chipul unei femei cu fata rotunda, bucalata, cu pometii proeminenti si cu parul impletit in doua cosite ori impartit in doua mari bucle ce-i incadreaza fata. Sa fie oare Zeita BENDIS, cu cele doua cosite blonde lasate pe spate, precursoarea Ilenei Cosanzene din basmele de mai tarziu ale romanilor? In anumite situatii Zeita apare incadrata de doua animale sacre cervidee sau de un cerb si un sarpe. Marea Zeita BENDIS era adorata de femeile trace, fiind Zeita Lunii, padurilor si… farmecelor dar a fost considerata si Zeita dragostei, maternitatii si feminitatii. . Unii istorici au dedus ca era o divinitate a panteonului dacic al carei cult s-a respindit in Thracia. La Costesti a fost descoperit un cap al Zeitei iar la Sarmisegetuza sapaturile au scos la iveala un medalion de lut ars (10 cm. in diametru si 1,5 cm. in grosime), avand un bust al Zeitei cu tolba de sageti pe umar; de asemeni, la Piatra Rosie s-a descoperit bustul ei din bronz, inalt de 14,7 cm. si lat de 13 cm.

La grecii antici frumusetea alaturi de alte calitati a fost regasita si la fiicele lui Zeus – cele 3 Harites, care personifica frumusetea, gratia si farmecul feminin. Faceau parte din alaiul Afroditei. Unele mituri le pun in relatie cu Muzele deoarece gratiile ii protejau si pe poeti.

Avind ca baza frumusetea acestui popor inradacinata bine in aceste meleaguri din vremea dacilor, aducem in epoca moderna spiritul dornic de frumos personificat atunci prin Zeita BENDIS si acum prin cabinetul BENDIS Medical.